40 

marți, 22 martie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 17:04
Știu că vei citi această postare,deoarece urăști acest blog.Mereu mi-ai spus că sunt prea deschisă,că prea apropii oamenii de suflețelul meu,iar la urmă tot eu să fiu aceea care îi rupe de lîngă el.
Îmi place să-ți fac cafeaua dimineața,iar acum cînd sunt departe chiar îmi lipsești la dejun.Ești unicul om căruia îi permit să-mi țină morală.Totdeuna te-ai învinuit tu  pentru eșecurile mele,deoarece mi-ai dat prea multă libertate,prea m-ai ''lăsat de capul meu''.M-ai lăsat să mă dau cu capu de problemă,ca să-i simt din plin durerea.Tu mi-ai cumpărat primul fard negru de ochi cînd ascultam rock,primul jurnal de modă,primul ruj roșu.
Îți mulțumesc că nu m-ai sufocat cu dragostea ta,m-ai lăsat să mă descurc singură,dacă aninam o vînătaie de pe undeva,îmi spuneai că am meritat-o.M-ai învățat să fiu tare,să rezist,orice s-ar întîmpla să merg cu capul sus.Recunosc că niciodată nu voi fi ca tine,nu voi avea acel curaj și acea dragoste de viață.
La mulți ani mămico!