miercuri, 28 martie 2012 - o nebunie de MISS ELYNN la 14:35

Duminică, 25 martie a avut loc unul din cel mai așteptat eveniment al acestei primăveri - deschiderea Fitness Centrului XTZ (Xtreme Training Zone).
XTZ  promovează un nou concept de sănătate prin mişcare, confort  și buna dispoziție
Centrul este dotat cu un sistem complex de servicii fitness, vestiare compartimentate, instructori calificaţi şi programe specializate.
Conceptul promovat este orientat spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin activitate fizică sistematică şi o atitudine pozitivă.
”Am ales până și cele mai mici detalii.  Dorim să  oferim confortul maxim clienților noștri.
XTZ este Centrul de Fitness care  nu pune accentul pe vârsta, stare socială, naționalitate, sex sau culoarea pielii”,  a afirmat Petru Coban directorul XTZ.
Chiar în ziua inaugurării, centrul a fost luat cu asalt de vizitatori, dornici de a se antrena.
” Îmi place foarte mult aici. Începând cu serviciile fitness și terminând cu atmosfera pozitivă. Plus la toate prețurile sunt accesibile”, Mihai 28 ani, vizitator.
 Un abonament lunar (8 intrări) valorează 299 lei, iar cel anual 3599 lei
XTZ vă așteaptă zilnic între orele 9.00 -22.00, pe adresa str. Gh. Asachi, 58



Mai bună nu-i! 

marți, 24 ianuarie 2012 - o nebunie de MISS ELYNN la 19:41
Jur că săptămâna asta încercam să-mi aduc aminte clipe din copilăria mea, de care să nu-mi fie jenă.
Bunăoară:
Grădință- de ciudă că Adriana avea mai multe poezii ca mine de rostit, în toiul matineului, în mijlocul părinților,  i-am băgat o piedică de i-a căzut barba lui Moș Crăciun.  Fata s-a ales cu nasu' zgârâiat și bocete, eu cu lecții de educație.
Primare- mult stimată doamna Galina,  'nevoatră nici nu trebuia să-mi citiți fițuica aia amărâtă dedicată lui Andrei. Da' chiar 2 de 2 la purtare pentru un inocent : ''Cristina-i oaie'' ?
Și da...porecla ''mocialka'' nu v-am pus-o eu, pe cuvânt, priviți-mi ochii sinceri...băga-m-aș în seamă- nu trebuia să veniți cu părul nearanjat în dimineața zilei de 10 octombrie 1998!
Prima dragoste : Aveam 10 anișori. El îmi trimitea scrisorele romantice. Și eu la fel. Idee n-aveam de dragoste și restu', însă îmi plăcea să-i desenez inimioare cu carioca.  Totul a fost frumos, până când pe maică-mea a apucat-o ''febra căutatului la copii prin sertare''. A urmat scena: peste 25 de minute, toate neamurile au aflat că ''- Fără Cristina o viață, fără Lilea un an, (...) , fără tine Lenuțo viață n-am''. Până prin a 8-a și-au bătut joc ai mei de mine... .
Mai târziu am aflat că frati-meu a fost cel care m-a vândut, însă el nu v-a afla niciodată că eu am fost cea care i-a închis pisica în mașina de spălat.
Tot azi, mi s-a umflat plămânu' de regrete, și vreau să-mi cer iertare de la toți cei pe care i-am învinițit, mușcat, bătut, flocăit, le-am administrat câteva pietre în cap- Iubiți-mă cum sunt, mai bună nu m-am făcut! :)

Олеся Пушкашу: ” Главное это всегда есть и будет идея!” 

marți, 3 ianuarie 2012 - o nebunie de MISS ELYNN la 17:35
Всегда восхищалась сильными женщинами, женщинами, которые выживают в бурях, но в то же время остаются женственными и нежными. Олеся Пушкашу - успешная женщина, которой Молдова должна гордиться. Шьет, лепит, делает текстильные броши, декорирует помещения, практикует искусство Biedermeier, оригинально упаковывает подарки, создает натуральное мыло, бальзам для губ и лосьон для кожи. Ее голова - это настоящий генератор инновационных идей.В то же время Олеся преданная жена, примерная хозяйка и любящая мама. Как же она все успевает? Она поделится мнением о дизайнерах Молдовы и расскажет о планах на будущее. 
Ты окончила Экономическую Академию Молдовы, но работаешь дизайнером. Как произошли такие перемены? 
 Oчень легко и просто. В то время когда вышла замуж, переехала в Москву. Hадо было свою активность проявить в другом русле, это совпало - замужество, переезд, и строительсво дом. Пока строили, прораб увидев как я планирую пространство дом, сказал мне : "Вам бы Олеся Васильевна подучиться бы........" , ну вот , 
его слова оказались пророчествеными. Hе прошло и полгода, как я увидела по тeлевидению московского декоратора Веронику Блумгрен (международнo признаный декоратор) и поняла что я хочу учиться у нее  .  Позвонила на НТВ взяла координаты и вот я уже в ее школе. Повезло что называется. B 2003 году я закончила школу ”Детали” -лучшую школу Москвы  на мой взгляд, под  руководством Вероники Блумгрен которая искала таланты в Москве. Там преподовали действующие и успешные декораторы, архитекторы . 


Помнишь ли ты первую свою дизайнерскую работу? Что ты тогда чувствовала?
Бинго, это моё!   признаюсь , родители всегда направляли меня в другое русло (международные
citește mai departe

Un fel de două feluri 

sâmbătă, 31 decembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 18:54
Nu am mult timp, așe că voi fi scurtă și la temă)
Deci, anul 2011 - 365 de zile pline de emoții. Le-am trăit pe toate posibile și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acet lucru. Am învățat să calc pe orgoliul meu în favoarea oamenilor dragi mie. Da, am învățat să lupt pentru ei. Chiar dacă îi număr pe degete, însă ei sunt- prietenii adevărați. Nu știu nimic despre dragostea adevărată, sper că 2012 îmi va da lecția asta. Am învățat să nu judec oamenii după aparențe, ci să vreau să-i cunosc . Am învățat să mă dăruiesc familiei mele . Poate ar suna banal...însă am învățat să-mi trăiesc și să prețuiesc fiecare secundă din viață. Am înțeles că tinerețea e trecătoare, iar aceste momente sunt unice, și da...mi-a apărut primul rid- m-am maturizat.
Acest an a fost unul deosebit, simt că am renăscut din propria-mi cenușă
Sub clinchetele de clopoței ale urătorilor de sub geamurile mele, vreau să vă urez sănătate, răbdare și noroc cât duce caru'.
Și dacă ar fi să facem o rezoluție, aceasta ar fi:

UNU -să devin mai tolerantă, să gândesc de șapte ori fraza, apoi să o spun. Să termin cu aruncatu' verdelui în ochi.
DOI- să fiu mai oraganizată. O agendă de lucru la urma urmei...
TREI- să nu mai întîrzîi dimineața la ore. Vreau să învăț să mă trezesc dimineața cu zâmbetul pe buze...(Doamne cât de imbecil sună)
PATRU- să-mi găsesc job-ul viselor mele și să-mi pot permite să le dăruiesc o vacanță la munte părinților mei, la Crăciunul viitor.
CINCI- cum spune bunica-să beau mai puțină cafea! știu că nu voi reuși niciodată
ȘASE- să încerc să mă comport ca o adevărată domnișoară, adică-  să nu răspund înapoi, să nu arăt degetul mijlociu, să nu trimit pe nimeni la mama lui, să nu huiduiesc, să nu s-ar la bătaie... (măcar de dragul mamei)  Nu mi-ar strica câteva fițe de  fată mare...))))))bleah
ȘAPTE- vreau ca *SECRET DE STAT* SECRET DE STAT*SECRET DE STAT*
OPT- și mai vreau *MEGASECRET DE STAT*
NOUĂ- măcar să încerc  să nu mai intru în toate situațiile nasoale din lume, totuși am 20 de ani, ce dracu'?


De ce în Moldova un designer ar muri de foame? 

joi, 22 decembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 20:55
Din respect pentru doamna din interviu și pentru cititorii mei, voi lăsa pe altă dată replicile mele adresate unei publicații din Republica Moldova. Nu vreau să stric bunătate de material cu non-valori. 



Mereu m-au impresionat femeile puternice, femeile care știu să supraviețuiacă furtunii, dar să rămână în acelaș timp feminine și gingașe. Olesea Pușcașu este una dintre doamnele de succes, cu care Republica Moldova ar trebui să se mândrească. Taie, lipește, confecționează broșe din textil, se ocupă cu decorarea încăperilor, practica arta Biedermeier, împachetează cadouri în cele mai originale idei, confecționează săpunuri naturale, balsam de buze și loțiune de piele. Căpușorul ei e un adevărat generator de idei inovatoare. În același timp Olesea e o soție devotată, o gospodină exemplară și o mamă iubitoare. Cum reușește să le pună ea pe toate cap la cap? Ce părere are despre designeri din Moldova și ce planuri are rezervate pentru viitor, ne va povesti chiar ea.
Ai terminat Academia de Studii Economice din Moldova, dar activezi ca designer. Cum s-a produs această schimbare?
Foarte simplu După ce m-am căsătorit, am plecat să locuiesc la Moscova, Rusia. Acolo am simțit nevoie de a mă regăsi în alte sfere și domenii. Acest  lucru a concis cu construirea noii mele case. Am desenat fiecare colț exact cum mi-l imaginam. Un meșter mi-a sugerat că nu mi-ar strica câteva lecții la capitolul decor. Cuvintele lui au fost definitive.  Peste jumate de an, în timpul unei emisiuni TV, am văzuto pe Veronica Blumgren (n.r.decorator internațional). În acel moment am înțeles că vreau să fiu ucenica ei. Am sunat în redacția NTV, am luat coordonatele doamnei
citește mai departe

Reîncarnarea lui Irod 

miercuri, 21 decembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 16:53


În luna noiembrie anul curent, am avut parte de cel mai emoționant interviu. 
 Eroina mea- Maria, (așa am numit-o, căci a ținut să nu-și facă public numele) are doar 21 de ani, și deja a făcut două avorturi. Dânsa a crescut într-o familie social bolnavă, adică, maică-sa a plecat cu un alt bărbat, pe când avea doar  5 ani. Pe taică-său îl ține minte doar beat. Toată copilăria și-a petrecut-o printe oițele bunicii ei, iar în timpul liber vindea pătrunjel la piață.  Evadarea și-a găsit-o în el- bărbatul de care s-a îndrăgostit. La doar 18 ani i-a devenit soție,iar la 19 și-a dat seama că e însărcinată. A fost impusă de soțul ei să facă avort, și l-a făcut.Acesta era speriat de sărăcie.
  Peste câteva luni, sub inima Mariei a mai apărut o viață . Soțul ei a trimis-o din nou la ginecolog,însă femeia a refuzat.  Pentru că acesta era plecat la Moscova ,ea  a hotărât să-și păstreze copilul, să-l ascundă, sperând că el se va răzgândi când va veni acasă. Poate se va schimba.
”-  Aveam aproape 4 luni, am trecut toate investigații medicale, sarcina decurgea normal. Era băiețel, deja se mișca în mine. La ecografie părea atât de micuț, ca un ghem. Știam că-l va chema Matei, exact ca pe bunelul meu. Inimioara lui bătea atât de puternic. Medicii mi-au spus că e un copil perfect sănătos.”
Fericirea Mariei nu adurat mult timp. Bărbatul întors de la muncă, a aflat de copil. Văzând că femeia refuză să  avorteze, acesta a bătut-o cu sălbătecie peste abdomen și spinare. A adus-o practic de păr într-o secție de ginecologie din raionul
citește mai departe

Agresate de carabinieri 

sâmbătă, 3 decembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:23
Deja 2 decembrie, era  trecut de 12 noaptea. Eu cu Leanka ne întorceam bocnă din PMAN. După câteva ore nebune de dansat, cântat şi ţopăit ca să neutralizăm frigul, îmbodolite cu fulare tricolor, ne-am urcat în maxi taxi. 110 era numărul. În transport -surpriză! Plin de apărători ai ordinii publice, de bărbaţi ai poporului şi oameni ai legii- de carabinieri! Aşa zişii domni, stăteau frumoşi, burduhoşi aşezaţi. Eu cu prietena mea, abia intrate în transport, cu nasurile roşii de ger, ne-am dat mai lângă un geam, dacă tot eram în picioare. În acest moment am auzit cuvintele:''Rumână poganâe''. Mi-am muşcat limba să tac. Atunci am simţit cum cineva mă trăgea de fularul tricolor. M-am întors, şi-acolo un aşa zis domn îmi spune: '' Fetili estea n-ar fi în potrivă să meargă cu nenea ?'' Jur că n-am mai putut tăcea. Îngheţată şi furioasă le-am răspuns: ''Fetili estea, n-ar fi în potrivă să se aşeze''.
Replica mea nu i-a prea plăcut domnului carabinier. Următoarele fraze au fost legate de tricoloarele noastre, de fularele noastre. ''Precis au fost la ambasadă cu debilii şiia care o urlat vreo şinspreşi minute¸¸  sau '' am îngheţat tăt noaptea în PMAN, măcar să ne relaxăm''etc. Mi-au sărit capacele când alt om al ordinii publice, a pus mâna pe mine: '' Un bărbat adevărat nu e cel care se crede cu testicule între picioare şi cu cătuşe la brâu, să vă fie ruşine!''  Domnu' nu s-a liniştit, şi a mai pus o dată mâna pe mine, atunci  fierbând de mânie, Leanka mi-a sărit în ajutor: '' Daţi dovadă de seriozitate, parcă sunte-ţi copii mici!''
Ajunse tefere şi nevătămate la destinaţie, chiar dacă s-au ţinut de urma noastră, pot să afirm doar un singur lucru: se duc banii în vând pe fundurile protectorilor noştri, achitându-le salariul! Pentru ce mai sunt plătiţi??  Azi un reporter JurnalTV a fost agresat,  uite aici domnilor e nevoie de intervenţia dvs.! O tânără a fost bătută în ultimul hal, sub privirile trecătorilor- aici e nevoie de dvs.!  RUŞINE!!!

Domnule Chirtoacă, 

miercuri, 30 noiembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:14

Mulțumesc că acum îmi e cald și că mă merg cu troleibuze noi la universitate, dar...
Mă apucă plânsu când ajung în prag de sărbători de iarnă și văd bătaia asta de joc în Chișinău, pe care mulți o numesc ”înfrumusețare”.
Zău că anul trecut îmi venea să mă urc pe stâlp și să rearanjez ghirliandele aruncate de muncitorii dvs. Și-ncă dacă ar funcționa toate.... Domnule primar, angajați un om competent, sau măcar întrebați chișinăuienii, cam cum ar vrea să arate orașul lor de sărbători. Beculețe tâmpite puse a lehamite pe clădiri. Fâșii colorate de dracu știe ce peste tot. Știu că îmi veți pune în nas problema financiară, știu! Dar credeți-mă, că și din ce avem, se poate de împodobit orașul, că Parisu' ar crăpa de invidie.
Nu pot să tac când mă gândesc la bradul din centru capitalei....mă apucă isterica. Anul trecut din principiu l-am ocolit! Îmi era milă de conifer, că a ajuns în așa zile. Îi mulțumesc Natei pentru ideea ei genială și o susțin din plin!
Hai măi Dorine măi, să schimbăm ceva, dacă tot vrei europă.
Semnat: Disperarea din mine.

Cititul dăunează! 

o nebunie de MISS ELYNN la 01:07
Săptămâna trecută mi-a sărit în ochi o carte ”De ce bărbații se însoară cu scorpii?” Ce să vă spun eu despre ea?? ...O carte TÂMPITĂ și punctu'! Cică e un așa zis ”ghid pentru femei care vor să cucerească inima unui bărbat”. Eu l-aș numi altfel - un ”ghid” pentru femei nesigure pe ele!
Când, noi, sexul frumos, vom înceta să tratăm bărbații ca pe niște  jertfe, gata de băgat în lanțuri și de tras în fața altarului cu tot cu papion??
Mai mult de 300 de pagini, Sherry Argov, împrăștie sfaturi și exemple, pentru a-i îmbrăca   mai repede verigheta pe deget. Scumpelor, când veți înțelege, că dacă EL, vrea să se însoare cu tine, o va face și fără indiciile doamnei Argov. E o carte ridicolă, pentru fete bătrâne disperate. Deșteptarea!!!
Nu citiți tot rahatul...

Când te mănâncă amabilitatea 

marți, 29 noiembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 00:20
Ș-atunci când îți e mai dragă viața, când weekend-u' te gâdila la picioare și îți trimite toate grijile pe luni....eu mă trezesc la Gara de Nord. Cu o geantă cât mine - eu fata tatii, eu studenta mamii mă întorc acasă. Vinerea după orele 15, e o îmbulzeală la gara auto, de ți se face negru înaintea ochilor.Așezată într-o coadă de rând la casa 8, deodată mă simt bruscată de câteva fetișcane... rujate și cățărate pe tocuri, cu pantaloni mulați, ce stau atârnați caraghios. Ochelari pe vârfu' nasului.

''- Un bilețic la Zăzuleni dață-ni'' glăsuiește o individă. Mă uit la ea lung, cu gându' că poate i se va trezi măcar conștiința, că totuși rându-i rând și el îi sfânt. Nică dom'le! Ba mai mult, își dă cu mâna prin păru ars spunând: ''- Mai dață-ni unu șî pentru podrujka me''    ....Am hotărât să tac. 
-''Sleduiușii! ''se aude o voce înaintea mea. Am o impresie că toate casierele sunt una la față. Coafură de câteva etaje- ori e cu moțu' în frunte, ori la ceafă! Machiate pe întuneric,
citește mai departe

Etichete:

Epilog 

marți, 15 noiembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 23:34
Ne dăm seama că am crescut atunci când verișorii cu care ne-am petrecut copilăria, devin părinți. Prietenii cu care am împărțit la liceu prima țigară, se căsătoresc. Frații mai mici își cauta un loc de muncă.
 Nu mai ești copil atunci când buneii te părăsesc... iar tu, plângi la pieptul mamei rugând: ''Doamne fă-i nemuritori, pe părintii care mor..''
Am crescut...

Frumoasa salvează omenirea? 

marți, 1 noiembrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 19:13
Noul număr al revistei e gata gata să vadă lumina tiparului, iar eu nu mai am răbdare să țin materialul ăsta ascuns. Deci, voila, a doua lucrare a mea de care sunt mândră. Chiar dacă am făcut câteva crize de nervi la scrierea acestuia



La cei 27 de ani pe care îi are, eroina noastră (nu a dorit să-și facă public numele) putea să studieze la o facultate din  țară, să fie mamă, soție sau să lucreze la o agenție din capitală… Însă ea a ales ... mănăstirea.
Am observat-o când își facea bagajele. Pleacă. Primele 2 luni și  jumătate, a fost ascultătoare la mănăstirea Hîrjauca, apoi la Frumoasa. Acum pleacă spre al sat, spre altă mănăstire.
„Dacă ai ști, cât îmi e de greu, îmi spune ea, împăturindu-și o fustă pentru împachetare. Aici am găsit familia care îmi lipsea, aici sunt înțeleasă...”
Rămasă orfană de mică, a locuit temporar când la o rudă, când la alta. Pâna la un timp, când toți s-au dezis de ea. „Am ajuns într-un moment, când pur și simplu nu aveam unde să dorm, nici să mănânc. Mănăstirea m-a salvat...”
Cineva a îndrumat-o spre mănăstire și, odată ajunsă aici, maica stareță i-a propus să rămână. „Uite, vezi floarea aia de pe fereastră? îmi arata ea cu mâna, am pus-o chiar eu, când am venit aici. Era mică, aproape veștedă, la fel ca mine... Acum privește-o..!”
Originară din Chișinău, ea nu simte lipsa vieții tumultoase din capitală. „Copilăria, zice, mi-am petrecut-o în apartamentele închise ale rudelor mele, nu am avut bunei la țară, deaceea, când am venit aici, am rămas fascinată de frumusețea din jur, şi nu am mai dorit să plec...”
În timpul discuției noastre, a intervenit o măicuță, care o anunță, că mașina va fi peste 15 minute, şi
citește mai departe

Ciocolată și Piper 

joi, 27 octombrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:13


De mică am admirat prezența femeilor seducatoare și pline de farmec. De cate ori ne-a fascinat o femeie a carei gratie și rafinament putea muta munții din loc?
În afară de droguri, prostituție, SIDA,pedofilie societatea se îmbolnăvește treptat de o nouă maladie: Femeia-Bărbat.
 ...cu un comportament confecţionat, cu o atitudine masculină, dornică să fie cât mai egală cu bărbatul în ierarhia socială. Nu recunosc alt articol de îmbracaminte decât pantalonii și tricoul. În rezolvarea problemelor își folosește ca armă vulgaritatea,forța și exigența. Se crede independentă. Nu are nevoie de bărbat, pentru că s-a transformat în unul din ei. Iar ''funcțiile'' lui le-ai înlocuit cu vibratoare)
A fi puternică, nu înseamnă a fi bărbat! A avea tărie de caracter nu înseamnă
citește mai departe

Etichete: , ,

...cică sângele apă nu se face 

sâmbătă, 22 octombrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:27
Urăsc petrecerile globale de familie-când o dată la câțiva ani, la o masă mare, se strânge tot neamul de la Papură Vodă-ncoa' , din toate colțurile lumii. La un astfel de eveniment, riști să-ți înâlnești verișori, unchi, mătușe care pentru prima dată îi vezi în ochi. Toți se avântă să te pupe, să te întindă de obraji, să te scuipe-n frunte de deochi. 
Îmi aduc aminte, din copilărie, că la o astfel de manifestație, maică-mea mă îmbrăca cu ce aveam mai bun, îmi prindea în frunte un bant cât palma, și mă avertiza că dacă mă murdăresc merg în pielea goală. Nu aveam de ales...demnitatea mă durea mai mult...
Parcă mă văd urcată pe un scaun, cu bantu' între ochi, cântând: ''Trenule la ce oprire, a rămas a mea iubire...'' La sfârșit erau aplauze, noi scuipături de deochi și laude.
Cam așa decurgeau marile sobranii. La sfârșit mai urma o sesiune de pupat, tras de obraji și îmbrățișat, ca mai apoi, să nu auzim unul de celălalt câțiva ani înainte

Dragă Tina și restul lumii, 

miercuri, 19 octombrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:22
Dragă Tina și restul lumii,
Când am văzut prima dată afișele cu concertul lui prin Chișinău, mi s-au înmuiat călcâii, mi-am pierdut glasul, rațiunea m-a lăsat baltă...doar atât am putut șopti: Valeraaaaaaa
Următoarele zile au urmat cu genericu' : treb' bani pentru bileet))
Când m-am văzut cu biletul în mână, mă simțeam mai fericită decât un elefant.
citește mai departe

El mă ruga să nu-l omor... 

duminică, 2 octombrie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:57
Notă: Din motive etice nu voi face public numele adevărat al persoanei intervievate. O voi numi simplu, Maria. Materialul de jos e doar un rezumat al interviului ce urmează a fi publicat.

”... Cu fiecare bucată ruptă din mine muream...medicul scoatea din minte câte un membru al copilașul meu... . Durerea era oribilă, nu am țipat, conștiința mă durea mai mult...”

Maria locuiește într-un sat din raionul Ungheni. S-a măritat la 18 ani din dragoste, cum afirmă ea. Maică-sa a lepădat-o la numai 5 ani, plecând cu alt bărbat în Rusia. Iar tatăl ei de atunci nu s-a mai dezlipit de sticlă.
- Am locuit la o soră de a mamei, apoi la 17 ani l-am întâlnit pe El. Peste un an ne-am căsătorit. Îl iubeam, așa credeam, însă de unde să știu ce e dragostea? Și plus la toate, sora mamei nu mă mai putea întreține. Rămăsesem pe drumuri. După nuntă m-am mutat la părinții lui. Peste o lună am aflat că sunt însărcinată. La început am crezut că sunt bolnavă. Idee nu aveam ce simptome are o sarcină, nu aveam de unde să știu...
- Cum a reacționat El?
citește mai departe

Brusus și Andra 

vineri, 12 august 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:50

–                    Hai să fugim la noapte, e unica noastră șansă! O imploră doi ochi albaștri pe fată
–                    Dar iubitule, vom fi blestemați de Zamolxes
–                    Să ne blesteme toată Divinitatea, viața mea ești tu Andro!
–                    Brusus, dacă Parnas ne va găsi, vom muri!
–                    Nu ne va găsi, vom trece Tysa și ne vom ascunde prin păduri. Vom fi cei mai fericiți...
citește mai departe

În bocanci de soldat 

miercuri, 10 august 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 01:37

Încep să mă îndrăgostesc tot mai mult de aventura noastră. Fiecare zi e o nouă provocare, o noua destinație. În pădurea din Stolniceni am dezgropat oseminte vechi de 2500 de ani , ale geto- dacilor. Am locuit alături de soldații armatei naționale. Ne-am alimentat cu mâncare ostășească. Am cunoscut persoane mega interesante. Am avut parte de  cel mai dulce somn într-un sac de dormit ,plus dureri de spate. Ni s-au încredințat și câteva secrete militare . Pentru două zile m-am simțit și eu în bocancii unui soldat .

Misterul s-a așternut  în satul Stolniceni. Vreme de 78 de ani mai întîi arheologii, apoi istoricii, acum și
citește mai departe

Curva şi Româna 

duminică, 31 iulie 2011 - o nebunie de MISS ELYNN la 22:16
Cînd Dumnezeu a împărţit norocul, moldovenii erau în rînd după gaz. Unde s-a mai văzut, ca o ţară atît de mică să adăpostească atît de mulţi proşti? Găgăuzii şi-au elaborat propriul tip de diplome de Bacalaureat! Adică, inculţii ăia care nu li s-au încordat muşchiul să-l studieze pe Eminescu,  pe Blaga,să li se dea diplome de BAC fără nota la română,  apoi  tot ei,vor lupta pentru locurile bugetare din universităţile noastre, vor face spume la gură sa fie în rînd cu studenţii "Rumîni paganîe"
citește mai departe